Plafon 2026

Plafon TVA 2026: 395.000 lei

Peste 395.000 lei cifră de afaceri devii plătitor de TVA — iar regula se aplică chiar facturii care depășește pragul, nu de luna următoare.

Al doilea câmp nu înseamnă „clienți străini". Legea nu se uită la unde stă clientul, ci la unde consideră ea că a avut loc operațiunea (art. 275–278 Cod fiscal). Diferența e mare și merge în ambele sensuri:

Servicii către o firmă din alt stat, cu cod de TVA valabil — locul e la client. Nu intră în plafon. Aici se completează câmpul.
Servicii către o persoană fizică din alt stat — ca regulă, locul e unde ești tu stabilit, adică în România. Intră în plafon. Un curs online vândut unui neamț obișnuit se numără.
Marfă expediată din România, oriunde ar ajunge — locul e în România. Intră în plafon, chiar dacă e export scutit de TVA.
Servicii legate de un imobil, transport de persoane, evenimente fizice, restaurant — decide locul imobilului sau al desfășurării, nu naționalitatea clientului.

Dacă ai operațiuni din ultimele două categorii, tratează rezultatul ca orientativ: locul se stabilește pe fiecare operațiune, nu pe totalul anual.

Până la plafonul de 395.000 lei

—

Unde te afli

Ce se întâmplă la depășire

Trebuie să ceri înregistrarea în scopuri de TVA, iar regimul normal se aplică începând chiar cu operațiunea care a depășit plafonul. Nu de la începutul lunii următoare, cum era în trecut. Practic, dacă factura care te trece peste prag e emisă pe 3 septembrie, ea trebuie să conțină TVA.

De aici vine problema: dacă afli în decembrie că ai depășit pragul în septembrie, ai trei luni de facturi emise greșit, care trebuie corectate — iar TVA-ul se datorează oricum, indiferent dacă l-ai încasat de la client sau nu.

Ce înseamnă concret să fii plătitor de TVA

Pentru operațiunile taxabile la cota standard aplici 21%; unele operațiuni au cotă redusă de 11% sau sunt scutite, așa că verifică ce cotă se potrivește activității tale. Poți deduce TVA-ul de la achizițiile pentru activitate. Depui decont periodic — lunar sau trimestrial, după cifra de afaceri — și declarația informativă privind operațiunile interne.

Nu e neapărat dezavantajos. Dacă lucrezi cu firme plătitoare de TVA, ele își deduc taxa, deci prețul tău real nu crește pentru ele, iar tu îți deduci TVA-ul de la cheltuieli. Dezavantajul apare când clienții tăi sunt persoane fizice, pentru care TVA-ul e cost curat.

Se poate și voluntar

Poți cere înregistrarea în scopuri de TVA înainte de a atinge plafonul. Are sens dacă ai investiții mari la început, cu TVA de dedus, sau dacă lucrezi aproape exclusiv cu firme.

Cine intră la socoteală

Plafonul se aplică oricărei persoane impozabile — PFA, întreprindere individuală, SRL — fără deosebire de forma de organizare. Se calculează pe cifra de afaceri anuală, nu pe profit.

Ce intră în cifra de afaceri și ce nu

Aici se greșește cel mai des, în ambele sensuri. Baza de calcul e definită de art. 310 alin. (2) din Codul fiscal și nu coincide cu totalul încasărilor:

Contează data facturii, nu a încasării. O factură emisă în decembrie și încasată în martie intră în plafonul anului în care a fost emisă. Intră și avansurile facturate, chiar neîncasate.
Doar operațiunile cu locul în România. Din 1 septembrie 2025 textul cere expres acest lucru. Pentru servicii prestate unei firme din Germania sau din Statele Unite, locul e la beneficiar, deci acele facturi nu intră în plafon.
Exportul de bunuri intră. Dacă marfa pleacă din România către un client din afara UE, locul livrării rămâne în România. Operațiunea e scutită de TVA, dar art. 310 alin. (2) o include în baza plafonului. La fel, dacă un client din UE își ridică singur marfa din depozitul tău, nu e vânzare la distanță și intră în plafon.
Excepția: vânzările la distanță către consumatori din UE. Dacă tu expediezi marfa către persoane fizice din alte state membre, ține un al doilea contor. Cât timp totalul lor anual, cumulat pe toate statele și împreună cu serviciile electronice vândute consumatorilor din UE, rămâne sub 46.337 lei, locul e în România și intră în plafon. Peste acest prag, locul se mută în țara clientului, iar acele vânzări ies din plafonul de 395.000 lei — dar TVA-ul se datorează statului respectiv, prin OSS sau prin înregistrare locală. Pragul e o sumă fixată în lege, nu 10.000 € recalculați la cursul zilei, și se testează atât pe anul curent, cât și pe cel precedent.
Și serviciile către consumatori străini intră, ca regulă: pentru un client care nu e persoană impozabilă, locul prestării e unde ești tu stabilit. Excepțiile sunt enumerate limitativ în art. 278 alin. (5): consultanță către clienți din afara UE, evenimente desfășurate fizic în alt stat, servicii electronice peste pragul de 46.337 lei. Atenție la un caz aparte — cursurile și evenimentele transmise în direct online către consumatori din UE au locul la client de la primul leu, fără niciun prag (lit. i).
Nu intră vânzarea de active fixe — mijloace fixe corporale sau cesiuni de active necorporale.

Consecința pentru un freelancer care lucrează cu clienți externi: poate factura mult peste 395.000 lei fără să atingă plafonul, dacă majoritatea clienților sunt în afara României. Invers, cine facturează în avans poate depăși plafonul înainte să vadă banii. În ambele cazuri, calculul pe încasări dă un răspuns greșit.

Atenție însă: serviciile primite din alte state UE aduc obligații separate de TVA, chiar dacă ești sub plafon. Vezi mai jos.

Serviciile primite din UE: o obligație separată de plafon

Dacă primești servicii de la o firmă din alt stat membru — comisioane de platformă, abonamente software, publicitate — ai obligații de TVA indiferent de plafon:

Ceri un cod special de TVA conform art. 317, prin formularul D700, înainte de a primi serviciul.
Depui decontul special D301 până pe 25 a lunii următoare și plătești TVA prin taxare inversă. Doar pentru lunile cu operațiuni.
Depui declarația recapitulativă D390, tot până pe 25.

Codul special nu te face plătitor de TVA: nu adaugi TVA pe facturile tale și nu deduci TVA. Este strict pentru operațiunile intracomunitare.

Vezi și toate plafoanele fiscale pe 2026.

Estimare pentru scenariul standard, pe regulile fiscale ale anului 2026. Situațiile particulare — excepții de la CASS, venituri din mai multe surse, activități excluse — pot schimba rezultatul.

Ipotezele calculului: facturi emise, cu locul în România · fără livrări de active fixe

Temeiul legal: art. 310 — regimul special de scutire și plafonul · art. 275 și 278 — locul livrării și al prestării · art. 278^1 — pragul vânzărilor la distanță · art. 317 — codul special de TVA

Reguli verificate la 23 august 2026 (versiunea 2026.12) în textul consolidat al Codului fiscal publicat de ANAF. Formulele și istoricul modificărilor sunt pe pagina de metodologie.

Ai găsit o greșeală? Spune-ne →

Cât poți cheltui fără să rămâi dator la ANAF? Calculatorul de aici îți dă cifra pe un an întreg. Aplicația Netto ți-o ține la zi tot anul, pe măsură ce încasezi și cheltuiești.